Adverbializarea reprezintă un procedeu de schimbare a valorii gramaticale prin care unele părți de vorbire trec la clasa adverbului. Se caracterizează prin invariabilitatea formei (lipsa flexiunii) și apariția părții de vorbire într-un context adjectival.
Adverbializarea adjectivului
Cea mai întâlnită adverbializare și apare prin determinarea unui verb.
(copil) frumos > (citește) frumos; (om) curajos > (acționează) curajos; (persoană) interesantă > (vorbește) interesant
- El desenează frumos.
Adverbializarea substantivului
Este o conversiune mai rar întâlnită, folosită în două situații:
- substantive care trec în clasa adverbelor modale, cu valoare cantitativă: (înghețat) tun, (supărat) foc, (curat) lacrimă, (îndrăgostit) lulea, (gol) pușcă, (bătut) măr
Omul bătut măr s-a prezentat a spital.
- substantive cu valoare temporală: denumiri ale zilelor (luni, marți …), anotimpuri (iarnă, vară …), momente le zilei (seara, dimineață …)
Eu învăț seara cel mai bine.
Adverbializarea numeralului
Acest de conversiune este întâlnită mai ales în cazul numeralelor multiplicative și a celor ordinale: (învață) înzecit, (obține) înmiit, de două ori, a doua oară.
- A câștigat de două ori la loto.
Adverbializarea pronumelui
Cele mai folosite pronume în acest tip conversiune sunt ce și cât, utilizate exclamativ.
- Ce frumos vorbește profesorul de română!
Adverbializarea prepoziției
De regulă este întâlnită în construcții de genul: a vota pentru (pro, contra), a vorbi după.
- Am votat pentru la referendum pentru aderarea la UE.
Adverbializarea unor forme verbale
- Cântă răgușit.
- I-a răspuns răstit și obraznic.