Morfemul este unitatea minimală de expresie, segmentul constructiv al unui cuvânt, care are un sens lexical sau gramatical.

Morfemul rezultă din analizarea unui cuvânt în elementele sale constitutive. A fost creat prin analogie cu termenul de fonem din fonetică și acesta din urmă fiind o unitate minimală abstractă care se realizează concret, prin diferite variante. Prin urmare, morfemul reprezintă o clasă de variante, care poate avea un sens lexical sau gramatical.

Din perspectiva morfemului, un cuvânt înseamnă o îmbinare de cel puțin două morfeme, din care unul trebuie să exprime o noțiune.

Clasificare morfemelor

După cum se observă și din toate exemplele anterioare, noțiunea de cuvânt presupune existența unui element central de expresie, supus mai puțin alterărilor. Acest element este numit rădăcină sau morfem rădăcină.

Elementele care gravitează în jurul elementului central de expresie și care îl completează, îi schimbă înțelesul sau valoarea gramaticală se numesc afixe sau morfeme afixale care pot fi lexicale (morfeme derivative), gramaticale (morfeme flexionare) sau lexico-gramaticale.

morfem-rădăcină = rădăcina (radical), tema
morfeme afixale = afixele
morfeme derivative = prefixele, sufixele
morfeme flexionare = desinențele, sufixele gramaticale

După semnificația lor, morfemele pot fi împărțite în lexicale și gramaticale.

Morfeme lexicale

Morfemele lexicale sunt segmentele care au sens lexical, cu ajutorul cărora se formează cuvinte noi. Din această categorie fac parte:

Morfeme gramaticale

Morfemele gramaticale sunt elemente care prezintă o semnificație gramaticală. Prin intermediul acestora se manifestă categoriile gramaticale în flexiunea cuvintelor (genul, numărul, cazul; modul, timpul, persoana și numărul).

Morfemul gramatical poate fi și ∅ și poate înțeles dacă este privit în interiorul flexiunii unui cuvânt (pom – pomul – pomi, pomii, pomului, pomilor).

Morfemele gramaticale pot fi împărțite și:

  • morfeme segmentale (majoritatea morfemelor sunt de acest fel și sunt formate din foneme)
  • morfeme suprasegmentale (accent și intonație, folosite în diferențierea formelor omografe)
Închide meniul