Neologismele, parte din masa vocabularului, sunt cuvinte noi împrumutate recent dintr-o limbă străină sau create prin mijloace proprii limbii (derivare, compunere). Dintr-o altă perspectivă, neologismele reprezintă un indicator direct și imediat al schimbărilor survenite în viața materială și spirituală a unui popor.
Lingviștii au estimat că în limba română există aproximativ 50.000 de neologisme, în acest număr nefiind incluși termenii tehnico-științifici de strictă specialitate. În categoria neologismelor sunt incluse cuvintele noi intrate în limba română după anul 1850, perioadă în care a avut loc un împrumut masiv de cuvinte îndeosebi din limba franceză, deci indirect din latina savantă.
Mai jos câteva exemple de neologisme:
- asimila, autostradă, butic, container, combinat, computer, condensare, configurație, consultație, deces, deconta, disc, efort, echivalent, edilitar, eligibil, enciclopedie, ermetic, eșichier, fibră, a imprima, a iniția, a integra, indexare, implementare, a însuma, jantă, lectură, letal, magistrală, marketing, mediatizare, meridian, nonprofit, pescador, prioritate, proces, propagandă, protagonist, sector, sintetic, summit, suvenir, tehnologic, valență, vernisaj, video
De regulă, neologismele apar în limba din necesitatea de a denumi noțiuni noi, neacoperite de cuvintele din vocabularul existent la un moment dat. Există și situații în care neologismele au luat locul unor cuvinte mai vechi, uzate sau mai puțin exacte (perdea > cortină, stricat > defect, stăvilar > baraj).
După cum reiese și din definiție, neologismele se împart în doua grupe: împrumuturi și creații românești, la care se adaugă calcuri lexicale (sau frazeologice).
Împrumuturi din diferite limbi
Împrumuturile recente din alte limbi s-au făcut mai ales din limbile romanice, mai exact din franceză și latina clasică.
- împrumuturi din latina savantă: a adnota, a aproba, biblie, cabalin, colocviu, a dormita, fabulă, insulă, literă, a omite, oracol, oră, pictură, plantă, premiu, probă, a satisface, tezaur, virtute etc.
- împrumuturi din limba franceză: adresă, afazie, afiș, amorsă, automobil, bacalaureat, balon, bazin, bluză, buletin, butic, cablu, cartograf, cochetărie, coeziune, a decongela, departament, developa, economie, elev, a flata, fiziologie, garderobă, listă, minister, monument, a nuanța, pasaj, pastel, poezie, proteină, restaurant, rulant, sergent etc.
- împrumuturi din limba italiană: asediu, basorelief, camion, capodoperă, chitară, a coda, grupet, maestru, mafie, mandolină, operă, portofoliu, solfegiu, spaghete, stabiliment, stranier, vendetă etc.
- împrumuturi din limba rusă: activist, agregat, combinat, dezinsecție, dezinformare, exponat, fotoreportaj, instructaj, izbă, steag, sputnic etc.
- împrumuturi din limba germană: abțibild, balonzaid, bildungsroman, boiler, feldspat, glasvand, glaspapir, laitmotiv, oberliht, porțelan, rucsac, sortiment, șapirograf, ștachetă, ștecăr, tact etc.
- împrumuturi din limba engleză: aut, biftec, broker, business, clip, camping, computer, corner, derbi, dribling, grant, grepfruit, hard, manager, marketing, master, pick-up, parking, penalti, soft, sponsor, sprinter, star, stres, top etc.
Creații românești în interiorul limbii
Neologismele creații românești se realizează cu ajutorul elementelor existente în limba română, prin derivare sau compunere. Acestea prezintă obligatoriu în structura lor un component neologic și pot fi formate astfel:
- prefix neologic + neologism: apoetic
- prefix vechi românesc + neologism: nefavorabil
- temă veche + sufix neologic: semănătorism
Alte exemple de cuvinte neologice, creații românești:
- anticoncepțional, accept, audiovizual, condens, grandoman, intercondiționare, lacunar, lansator, lunar, mineriada, nefavorabil, neflexibil, neexplorabil, parasolar, parazăpadă, plasator, premodern, prevedere, principial, radionucleu, radioreleu, superangular, teleconferință, teleconcurs, tupeist
Calcuri lexicale sau frazeologice
Aceste neologisme se formează prin copierea în limba română a structurii semantice sau a formei unui cuvânt (fraze) dintr-o alta limbă.
- anteproiect (fr. avant-projet), antevorbitor (germ. Vorretner), antiimperialist (rus. antiimperialisticeskii), apă plată (fr. eau plat), bandă desenată (fr. bande dessinée), a întreprinde (fr. entreprendre), a se întrevedea (fr. entrevoir), limbă de lemn (fr. langue de bois), portchei (fr. port-clefs), post-restant (fr. poste-restante), a pune în operă (fr. mettre en oeuvre), a trece în revistă (fr. passer en revue), a bate în retragere (fr. battre en retrait), a pune la punct (fr. mettre au point)
Importanța neologismelor
Prin împrumuturile neologice, limba română și-a îmbogățit și modernizat vocabularul. Neologismele au ajutat și la dezvoltarea sinonimiei, limbajul fiind astfel mult mai nuanțat. (adâncime ‒ profunzime, cutremur ‒ seism, amănunțit ‒ detaliat, bănui ‒ suspecta etc.) Modernizarea vocabularului a avut loc în principal prin neologisme de origine romanică. (epidemie ‒ molimă, rege ‒ rigă etc.)
Neologismele din latina savantă și cele din limbile romanice (franceză, italiană) au avut și rolul de relatinizare a vocabularului. În general, putem pune că prin intermediul neologismelor vocabularul românesc s-a internaționalizat și a dobândit individualitate și precizie, mai ales în limbajele de specialitate și în domenii tehnice și științifice.