Cuvinte împrumutate

Cuvintele împrumutate înseamnă împrumuturile din alte limbi (denumite și influențe străine) care au pătruns în limbă după momentul în care limba română a devenit un idiom romanic de sine stătător.

Prin împrumuturi din alte limbi înțelegem cuvinte și expresii rezultate din influențele istorice, de vecinătate și de contact istoric prelungit, consecință a conviețuirii noastre împreună cu alte popoare. Influențele străine în limba română s-au făcut pe două căi:

• cale directă (orală), prin contactul cu vorbitorii de limbă slavă, maghiară, turcă, greacă și care formează împrumuturile lexicale vechi
• cale indirectă (cultă sau savantă), prin preluarea unor cuvinte din limba latină literară sau din limbile moderne (denumite neologisme): franceză, italiană, germană, engleză, engleză americană, rusă și care formează împrumuturile lexicale neologice

Împrumuturi lexicale vechi

Cuvinte împrumutate din slavă

Un număr important de cuvinte din limba română provine din limba slavă veche. Împrumuturile din această limbă formează superstratul (superstartul) limbii române. Ele au apărut odată cu venirea slavilor prin părțile locuite de români, în secolul VII. Deși limba română era deja constituită din punct de vedere al structurii ei latine, prin vecinătatea și din conviețuirea cu aceste neamuri, limba noastră a primit un bagaj lexical slav generos. Spre exemplu:

• denumiri de înrudiri: nevastă, maică, nene, rudă
• denumiri de alimente: ulei, castravete, slănină, drojdie, oțet, drog
• denumiri din mediul casnic: grădină, pod, pivniță, prag, zid, iesle, coteț, plug, topor, ciocan, lopată, clește, sanie, sită, lanț, coasă, var, jar
• denumiri diverse din natură: vreme, zăpadă, vifor, praf, nisip, vârf, deal, pajiște, luncă, ogor, prăpastie, izvor, poiană; hrană
• cuvinte folosite în limbajul uzual: ceas, slovă, buche, necaz, poftă, lacom, sărac, bogat, lacom, treaz, rag, iute, scump, veselie, prieten, slab, prost, gol, bolnav, rană, milă, jale, zare, apostol, cneaz
• denumire din lumea animală: cocoș, gâscă, vrabie, lebădă, veveriță, rac, bivol
• denumiri de plante: ovăz, sfeclă, morcov, hrean, cocean, pleavă, coajă
• denumiri ale părților corpului omenesc: trup, gât, obraz, pleoapă, burtă, gleznă
• verbe: a trăi, a iubi, a munci, a privi, a dărui, a trebui, a citi, a greși, a lovi, a plăti, a dovedi, a obosi, a clădi, a opri, a se odihni, a sfârși, a vorbi

Influențe maghiare, turcești și grecești formează împreună adstratul limbii române.

Cuvinte împrumutate din maghiară

Influența maghiară, mai puternică în Transilvania, a lăsat și ea destule urme în limba română, ca urmare a contactelor de secole cu vecinii de la apus. Câteva exemple de cuvinte care-și au originea în limba maghiară:

• oraș, belșug, hotar, gând, pildă, chip, bănui, chin, talpă, viclean, meșteșug

Cuvinte împrumutate din turcă

Contactul istoric prelungit cu poporul turc a făcut ca limba română să împrumute un număr semnificativ de cuvinte din limba turcă. Dintre cele mai des folosite, chiar și astăzi, pot fi menționate:

• cafea, tutun, baclava, chiftea, pilaf, dulgher, dușman, chibrit, argea, abraș, bacșis, belea, chef, conac, cerdac, dulap, cearșaf, cișmea, cutie

Cuvinte împrumutate din greacă

Influența limbii grecești asupra limbii române a fost destul de importantă și a avut loc încă din cele mai vechi timpuri. O serie de cuvinte au intrat în limba noastră încă din antichitate prin coloniile grecești din Dobrogea, iar unele prin intermediul romanilor (aceștia la rândul au preluat o sumă cuvinte din greacă). Din această ultimă categorie menționăm:

• farmec, trufie, martor, mângâia, drum, mâine, pată, pătură, putină, petec, papură, spin, tufă, a usca

Din limba greacă medievală, limba română a împrumutat cuvinte mai ales din domeniul științelor și al religiei, cum ar fi:

• argat, amin, arvună, camătă, horă, prisos, temei, cutez, condei, cărămidă, hrisov, organ, tipar, tipic, vopsea, za

Secolul al XVIII-lea a adus în țările române regimul fanariot și odată cu el și influența limbii neogrecești. Dintre cele mai importante cuvinte păstrate în limba română din acea epocă pot fi amintite:

• a afurisi, alifie, anapoda, calapod, candelă, condei, condică, coală, cozonac, dascăl, dichis, carafă, folos, frică, hârtie, ieftin, ifos, evlavie, a lipsi, măcar, mireasmă, molipsi, noimă, nostim, nun, oropsi, papagal, patimă, a pedepsi, plai, piper, plapumă, prosop, rețetă, salată, săpun, sardea, scrumbie, spanac, sfoară, a sosi, spital, splină, stambă, taifas, tiflă, vlăstar, zahăr, zodie

Împrumuturi lexicale neologice (neologisme)

Împrumuturile lexicale neologice sau neologismele formează fondul lexical neologic, prin care înțelegem cuvintele împrumutate pe cale indirectă și care au contribuit la modernizarea vocabularului limbii române. Fondul lexical neologic al limbii române este bogat și are o origine variată. Cele mai mari contribuții la constituirea acestui fond lexical sunt din: latina savantă, italiană, franceză, engleză, germană și rusă.

Odată cu perioada modernă, Europa de est reia legăturile culturale și științifice cu civilizația occidentală. Spațiul românesc începe să se conecteze din ce în ce mai profund la focarele de civilizație și la centrele de înflorire științifică, literară din Franța, Italia și Germania. Conectarea la acest spațiu cultural în care circulau idei noi și moderne s-a făcut și prin preluarea termenilor folosiți în respectivele culturi. Astfel, peste straturile lexicale vechi, descrise anterior, a apărut un nou strat lexical, cunoscut sub denumirea de neologisme. Ceea ce trebuie remarcat este că odată cu reconectarea spațiului românesc la civilizația occidentală, a fost reluat procesul de apropiere a limbii noastre de celelalte limbi romanice, în special franceză și italiană. Prin acest nou strat lexical, vocabularul limbii române primește un stoc masiv de termeni, care vor conduce la o realitate evidentă până în zilele noastre: o bună parte din lexicul limbii române este comun cu cel al limbilor franceză și italiană.

Pe lângă cuvinte din franceză și italiană, o serie de termeni au fost împrumutați și din germană, engleză și rusă. Iată câteva astfel de exemple:

• împrumuturi din franceză: persoană, facil, dificil
• împrumuturi din italiană: operă, bancă, solfegiu
• împrumuturi din germană: bliț, rucsac, laitmotiv
• împrumuturi din engleză: start, fotbal, handicap
• împrumuturi din engleză americană: motel, computer, radar
• împrumuturi din rusă: agreat, dezinformație, combinat