Din punct de vedere etimologic, cuvintele create în limba română, denumite și creații sau formații lexicale interne, au etimologie internă, adică sunt formate în cadrul limbii prin mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului: derivare, compunere, conversiune (schimbarea valorii gramaticale).
Fiecare din mijloacele enumerate anterior au fost dezvoltate separat, la capitolul mijloace de îmbogățire a vocabularului, prin urmare nu vor fi reluate și aici. Pentru mai multe detalii, vezi derivarea, compunerea, conversiunea.
În cele ce urmează sunt prezentate doar câteva exemple pentru o perspectivă generală asupra cuvintelor create în limba română.
Cuvinte create în limba română prin derivare
- lipi + -tor/-toare > lipitor / lipitoare
- dez- + lipi > dezlipi
- pădur- + -ar > pădurar
- car + -uță > căruță
- căruță + -aș > căruțăș
- îm- + pitră > împietri
- în- +neca > îneca
- în- + nota (lat. notare = „a înota, pluti”) > înota
- brut + -ar > brutar
- cârcotă + -aș > cârcotaș
- tandru + -ețe > tandrețe
Cuvinte create în limba română prin compunere
- bunăcredință
- miazănoapte
- bunăvoință
- cumsecade
- binevoitor
- electromagnetic
- vreunul
- oricare
- cineva
- însele
- ceea ce
- o mie unu
- dintâi
- odată
- niciodată
- papa-lapte
- viță-de-vie
- floare-de-colț
- douăzeci și cinci
Cuvinte create în limba română prin conversiune
- bine > binele
- frumos > frumosul
- suferind > (om) suferind
- intrând > (un) intrând
- eu > eul
- nimeni > un nimeni
- nimic > nimicul
- of! > oful
- monstru > (chef) monstru
- bine > (om) bine
- foc > (supărat) foc
- lacrimă > (curat) lacrimă